Ziua Mondiala a Mediului si Ecologiei
Instituita in anul 1972 de Adunarea Generala a Natiunilor Unite pentru celebrarea Conferintei “Ecologia Umana” de la Stockholm, Ziua Mondiala a Mediului si Ecologiei sarbatorita la data de 5 iunie, reprezinta elementul cel mai important al Programului Ecologic al Natiunilor Unite (UNEP).
Prea multe nu sunt de spus.......... ideea a venit din faptul ca ,,omul este si creatorul si distrugatorul mediului care-i ofera suportul fizic al vietii sale si posibilitatea dezvoltarii din punct de vedere social, intelectual, moral si spiritual''. Aceasta zi este ca un fel de Earth Hour ( doar ca nu trebuie sa stingem lumina ) : un protest impotriva poluarii. Trebuie sa stim sa investim in viitor si sa ne gandim ca fiecare actiune a noastra influenteaza viitorul, intr-o mica sau mai mare masura. Din pacate, e destul de greu sa vorbim prietenilor sau altor oameni despre ecologie, cand pentru multi, ecologia e o fiţă sau cred ca tu le vorbesti despre ecologie doar ca sa fii cool. Mie nu mi-a reusit sa le vorbesc frumos prietenilor, pentru ca urma sa cad prada ironiilor si glumelor. De aceea m-am gandit sa ii abordez putin mai ,,dur'' ( glumid eu pe seama lor cand arunca ceva pe jos sau cand fac alte ,,rele'' mediului inconjurator ), si surpinzator, a mers....... va rocomand si voua sa ii informati pe prieteni, colegi, familie despre poluare, ecologie si ce putem face pentru a ajuta natura.
Prea multe nu sunt de spus.......... ideea a venit din faptul ca ,,omul este si creatorul si distrugatorul mediului care-i ofera suportul fizic al vietii sale si posibilitatea dezvoltarii din punct de vedere social, intelectual, moral si spiritual''. Aceasta zi este ca un fel de Earth Hour ( doar ca nu trebuie sa stingem lumina ) : un protest impotriva poluarii. Trebuie sa stim sa investim in viitor si sa ne gandim ca fiecare actiune a noastra influenteaza viitorul, intr-o mica sau mai mare masura. Din pacate, e destul de greu sa vorbim prietenilor sau altor oameni despre ecologie, cand pentru multi, ecologia e o fiţă sau cred ca tu le vorbesti despre ecologie doar ca sa fii cool. Mie nu mi-a reusit sa le vorbesc frumos prietenilor, pentru ca urma sa cad prada ironiilor si glumelor. De aceea m-am gandit sa ii abordez putin mai ,,dur'' ( glumid eu pe seama lor cand arunca ceva pe jos sau cand fac alte ,,rele'' mediului inconjurator ), si surpinzator, a mers....... va rocomand si voua sa ii informati pe prieteni, colegi, familie despre poluare, ecologie si ce putem face pentru a ajuta natura.
Harta Poluarii in ROMANIA!
Stii ce respiri? ,,Aer'' imi veti raspunde...... ei bine nu e doar aer....... Harta poluarii din Romania si o parte din Europa arata ca ,de exemplu, aerul din Bucuresti e cel mai poluat din Romania. Cele câteva zeci de harti online realizate de Comisia Europeană şi de Agenţia Europeană de Mediu îţi arată în detaliu sursele poluării din fiecare loc din Europa (poluare industrială, rezultată din traficul auto, din agricultură, navigaţie sau aviaţie), dar şi substanţele toxice care le pun oamenilor în pericol sănătatea - oxizi de azot (NOX), dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), amoniac (NH3) şi particule de praf mai mici de 10 microni (PM10 - care ucid anual 200.000 de europeni.
Din cauza prafului care depăşeşte concentraţia maximă admisă de 50 micrograme/mc/zi, în 15 zone din ţară, Comisia Europeană a declanşat deja procedura de infringement asupra României. În hărţile online realizate de Comisia Europeană, concentraţia fiecărei substanţe periculoase din aer este reprezentată printr-o culoare - de la verdele care îţi spune că totul este în regulă sau la galbenul care indică o poluare uşoară, la portocaliul care arată că poluarea este destul de gravă sau la roşul care îţi atrag atenţie că sănătatea oamenilor e pusă serios în pericol. Hărţile le permit europenilor să localizeze agenţii poluanţi din aer pe sectoare de 5 km pe 5 km.
Şi sunt atât de detaliate încât îţi permit să vezi, online, cât de sigur este aerul în cartierul tău.
Dacă selectezi la sursă de poluare traficul auto, iar la substanţă periculoasă monoxidul de carbon, harta Bucrestiului îţi este construită din pătrate roşii sau aproape roşii şi doar vreo trei portocalii, ceea ce înseamnă o poluare gravă. La fel şi atunci când vrei să vezi cât de multe particule de praf sub 10 microni (PM10) sunt în aer. Potrivit hărţilor şi oraşe în oraşe precum Timişoara, Iaşi, Constanţa, Braşov ori Brăila se înregistrează niveluri alarmante de monoxid de carbon şi de PM 10, din cauza transportului rutier. În ceea ce priveşte poluarea industrială, în oraşe precum Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Galaţi sau Cluj se înregistrează niveluri îngrijorătoare de dioxid de sulf.
Nu numai masinile parcate produc praf.
Ministrul Mediului, Laszlo Borbely a explicat de ce este România pe ultimele locuri din Europa la capitolul aer curat. "În ceea ce priveşte poluarea industrială, aceasta este mai redusă pentru că s-au închis destule fabrici. Asta nu înseamnă că nu există. Problema de fond e traficul, pentru că sunt foarte puţine şosele de centură şi toate maşinile trec prin oraş. În momentul de faţă avem înregistrate 1,8 milioane de maşini mai vechi de zece ani. Pe undeva e reversul negativ al faptului că am avut industrie auto şi că toată lumea a avut pe vremuri o Dacie", spune Laszlo Borbely.
Minsitrul a vorbit luna trecută cu primarii localităţilor aflate în cele 15 zone poluate cu particule de praf, printre care Bucureştiul sau Timişoara, care au determinat Comisia Europeană să declanşeze procedura de infringement asupra României.
"Le-am cerut un nou plan de reducere a poluării, le-am cerut o intervenţie mai puternică. Puteau să decidă primarii închiderea unor zone din oraşe pentru traficul auto, nu ştiu de ce nu o fac, probabil din motive electorale. Le-am mai cerut să facă piste pentru biciclişti", a mai spus Borbely, care a adăugat că în două lui România va trebui să dea Comisiei Europene un răspuns în legătură cu măsurile de reducerea a cantităţii de mici particule de praf din aer. Ministrul a mai declarat că particulele foarte mici de praf apar nu doar din cauza maşinilor care circulă, ci şi a celor care stau. "Din cauza faptului că atât de multe maşini sunt parcate la bordură, străzile nu pot fi spălate", a adăugat ministrul Mediului.
Dacă până la jumătatea anului concentraţiile de PM10 nu sunt coborâte în cele 15 zone, sub maximul admis, CE va da în judecată statul român, la Curtea Europeană de Justiţie, România riscând sancţiuni de ordinul zecilor sau chiar al sutelor de milioane de euro.
Din cauza prafului care depăşeşte concentraţia maximă admisă de 50 micrograme/mc/zi, în 15 zone din ţară, Comisia Europeană a declanşat deja procedura de infringement asupra României. În hărţile online realizate de Comisia Europeană, concentraţia fiecărei substanţe periculoase din aer este reprezentată printr-o culoare - de la verdele care îţi spune că totul este în regulă sau la galbenul care indică o poluare uşoară, la portocaliul care arată că poluarea este destul de gravă sau la roşul care îţi atrag atenţie că sănătatea oamenilor e pusă serios în pericol. Hărţile le permit europenilor să localizeze agenţii poluanţi din aer pe sectoare de 5 km pe 5 km.
Şi sunt atât de detaliate încât îţi permit să vezi, online, cât de sigur este aerul în cartierul tău.
Dacă selectezi la sursă de poluare traficul auto, iar la substanţă periculoasă monoxidul de carbon, harta Bucrestiului îţi este construită din pătrate roşii sau aproape roşii şi doar vreo trei portocalii, ceea ce înseamnă o poluare gravă. La fel şi atunci când vrei să vezi cât de multe particule de praf sub 10 microni (PM10) sunt în aer. Potrivit hărţilor şi oraşe în oraşe precum Timişoara, Iaşi, Constanţa, Braşov ori Brăila se înregistrează niveluri alarmante de monoxid de carbon şi de PM 10, din cauza transportului rutier. În ceea ce priveşte poluarea industrială, în oraşe precum Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Galaţi sau Cluj se înregistrează niveluri îngrijorătoare de dioxid de sulf.
Nu numai masinile parcate produc praf.
Ministrul Mediului, Laszlo Borbely a explicat de ce este România pe ultimele locuri din Europa la capitolul aer curat. "În ceea ce priveşte poluarea industrială, aceasta este mai redusă pentru că s-au închis destule fabrici. Asta nu înseamnă că nu există. Problema de fond e traficul, pentru că sunt foarte puţine şosele de centură şi toate maşinile trec prin oraş. În momentul de faţă avem înregistrate 1,8 milioane de maşini mai vechi de zece ani. Pe undeva e reversul negativ al faptului că am avut industrie auto şi că toată lumea a avut pe vremuri o Dacie", spune Laszlo Borbely.
Minsitrul a vorbit luna trecută cu primarii localităţilor aflate în cele 15 zone poluate cu particule de praf, printre care Bucureştiul sau Timişoara, care au determinat Comisia Europeană să declanşeze procedura de infringement asupra României.
"Le-am cerut un nou plan de reducere a poluării, le-am cerut o intervenţie mai puternică. Puteau să decidă primarii închiderea unor zone din oraşe pentru traficul auto, nu ştiu de ce nu o fac, probabil din motive electorale. Le-am mai cerut să facă piste pentru biciclişti", a mai spus Borbely, care a adăugat că în două lui România va trebui să dea Comisiei Europene un răspuns în legătură cu măsurile de reducerea a cantităţii de mici particule de praf din aer. Ministrul a mai declarat că particulele foarte mici de praf apar nu doar din cauza maşinilor care circulă, ci şi a celor care stau. "Din cauza faptului că atât de multe maşini sunt parcate la bordură, străzile nu pot fi spălate", a adăugat ministrul Mediului.
Dacă până la jumătatea anului concentraţiile de PM10 nu sunt coborâte în cele 15 zone, sub maximul admis, CE va da în judecată statul român, la Curtea Europeană de Justiţie, România riscând sancţiuni de ordinul zecilor sau chiar al sutelor de milioane de euro.
Pana in anul 2030 toate locuintele din Japonia vor avea panouri solare
In Japonia, se presupune ca până în anul 2030 toate imobilele construite să fie obligate să folosească panouri solare. Naoto Kan primul ministru al Japoniei, a confirmat această iniţiativă într-o declaraţie cu privire la politica energiei electrice a naţiunii în cadrul deschiderii Summitul G8.
În cadrul discursului, premierul Kan a comunicat celorlaltor lideri faptul că Japonia va continua să folosească energie nucleară, îmbunătăţind standardele de siguranţă la nivel de industrial.
Cu toate acestea se doreşte evidenţierea eforturilor Japoniei de a încuraja utilizarea surselor de energie regenerabilă, în special energia solară, pentru care Japonia este cunoscută între cei mai mari utilizatori din lume.
Exploatarea surselor alternative de energie reprezintă o necesitate, ca urmare a închiderii recente a centralei nucleare de la Hamoaka din cauza poziţionării acesteia pe o falie seismică şi ca urmare a lucrărilor de reparaţie efectuate la centrala de la Fukushima.
Criza aceasta a dus la oprirea planurilor de extindere nucleară şi la schimbarea politicii energetice în favoarea energiei regenerabile.
Iniţiativa companiei "Sunrise Plan" constituie o accelerare a planurilor existente de încurajare a folosirii energiei electrice solare. Un plan anterior inclusese 12.000 de şcoli în programul "School New Deal", fiind deja instalate panouri solare în 1.200 dintre ele.
De asemenea, guvernul japonez a cheltuit milioane de yeni pentru a încuraja utilizarea energiei solare la nivel casnic.
Alte surse de energie au fost investigate de guvernul japonez, printre care energia geotermală, energia eoliană, energia obţinută din biomasă şi hidroenergia, în cursa naţiunii nipone de a obţine independenţa energetică.
În cadrul discursului, premierul Kan a comunicat celorlaltor lideri faptul că Japonia va continua să folosească energie nucleară, îmbunătăţind standardele de siguranţă la nivel de industrial.
Cu toate acestea se doreşte evidenţierea eforturilor Japoniei de a încuraja utilizarea surselor de energie regenerabilă, în special energia solară, pentru care Japonia este cunoscută între cei mai mari utilizatori din lume.
Exploatarea surselor alternative de energie reprezintă o necesitate, ca urmare a închiderii recente a centralei nucleare de la Hamoaka din cauza poziţionării acesteia pe o falie seismică şi ca urmare a lucrărilor de reparaţie efectuate la centrala de la Fukushima.
Criza aceasta a dus la oprirea planurilor de extindere nucleară şi la schimbarea politicii energetice în favoarea energiei regenerabile.
Iniţiativa companiei "Sunrise Plan" constituie o accelerare a planurilor existente de încurajare a folosirii energiei electrice solare. Un plan anterior inclusese 12.000 de şcoli în programul "School New Deal", fiind deja instalate panouri solare în 1.200 dintre ele.
De asemenea, guvernul japonez a cheltuit milioane de yeni pentru a încuraja utilizarea energiei solare la nivel casnic.
Alte surse de energie au fost investigate de guvernul japonez, printre care energia geotermală, energia eoliană, energia obţinută din biomasă şi hidroenergia, în cursa naţiunii nipone de a obţine independenţa energetică.
Fumatul ar putea fi definitiv interzis in orice tip de spatiu public inchis, inclusiv in restaurante si baruri, existand insa posibilitatea ca, pentru cei care nu pot renunta la tigari, sa se deschida localuri destinate exclusiv lor, in care sa nu aiba acces decat persoane peste 18 ani. Singurele locuri de relaxare publice in care vor mai putea fumatorii sa-si "savureze” viciul sunt terasele, atat timp cat acestea sunt separate printr-un perete de restul localului. Este decizia luata marti de senatorii din comisia de sanatate, care au aprobat in unanimitate initiativa legislativa depusa de deputatul PSD Manuela Mitrea.
In forma depusa de deputatul Mitrea, proiectul legislativ prevedea interzicerea "completă" a fumatului în spaţii publice închise, inclusiv în instituţii, restaurante şi baruri, abrogand astfel articolele din legea 349/2002 care permiteau infiintarea de spatii speciale pentru fumatori in localuri. Singura concesie facuta fumatorilor a venit ca urmare a propunerii senatorului PDL Tudor Udristoiu, care a invocat caracterul discriminatoriu al proiectului, si a dat permisiunea de a se deschide baruri sau restaurante speciale pentru fumatori.
Proiectul de lege defineste prin spatii publice inchise toate spatiile din institutiile publice centrale si locale, institutii sau unitati economice, de alimentatie publica, de turism, comerciale, de invatamant, medico-sanitare, culturale, de educatie, sportive, toate mijloacele de transport in comun, autogari, gari si aeroporturi (de stat si private), toate spatiile de navetisti (masini, platforme, pasarele, scari, statii de asteptari, etc), spatiile inchise de la locul de munca, sali sau unitati de jocuri de noroc, cabine telefonice, benzinarii, zonele de joaca pentru copii sau alte spatii prevazute de lege. In privinta spatiilor inchise de la locul de munca, acestea sunt definite ca toate spatiile din imobilele constructii, precum halele industriale, spatiile de depozitare, salile de sedinta, salile de consiliu, holurile, coridoarele, toaletele, lifturile, birourile si/sau camerele utilizate de doua sau mai multe persoane, dar si barurile si restaurantele.
Initiativa, care modifica legea 349/2002, interzice si comercializarea produselor din tutun in spitale si unitati de invatamant, dar si in unitatile economice situate la mai putin de 250 metri fata de zona de acces in spitale sau scoli.
Legea prevede că nu se admit niciun fel de excepţii sau derogări de la prevederile sale, in cazul neaplicarii acestora amenzile fiind între 500 şi 5000 de lei. Fondurile astfel colectate vor fi directionate catre programele de sanatate.
Pana la intrarea in vigoare a acestei initiave legislative este insa drum lung, caci raportul comisiei de sanatate va fi dezbatut de plenul Senatului in calitate de prima camera sesizata si apoi trimis deputatilor. Abia daca si Camera Deputatilor va adopta acest proiect, fumatorii vor fi obligati sa renunte total la tigari in spatiile publice inchise.
In forma depusa de deputatul Mitrea, proiectul legislativ prevedea interzicerea "completă" a fumatului în spaţii publice închise, inclusiv în instituţii, restaurante şi baruri, abrogand astfel articolele din legea 349/2002 care permiteau infiintarea de spatii speciale pentru fumatori in localuri. Singura concesie facuta fumatorilor a venit ca urmare a propunerii senatorului PDL Tudor Udristoiu, care a invocat caracterul discriminatoriu al proiectului, si a dat permisiunea de a se deschide baruri sau restaurante speciale pentru fumatori.
Proiectul de lege defineste prin spatii publice inchise toate spatiile din institutiile publice centrale si locale, institutii sau unitati economice, de alimentatie publica, de turism, comerciale, de invatamant, medico-sanitare, culturale, de educatie, sportive, toate mijloacele de transport in comun, autogari, gari si aeroporturi (de stat si private), toate spatiile de navetisti (masini, platforme, pasarele, scari, statii de asteptari, etc), spatiile inchise de la locul de munca, sali sau unitati de jocuri de noroc, cabine telefonice, benzinarii, zonele de joaca pentru copii sau alte spatii prevazute de lege. In privinta spatiilor inchise de la locul de munca, acestea sunt definite ca toate spatiile din imobilele constructii, precum halele industriale, spatiile de depozitare, salile de sedinta, salile de consiliu, holurile, coridoarele, toaletele, lifturile, birourile si/sau camerele utilizate de doua sau mai multe persoane, dar si barurile si restaurantele.
Initiativa, care modifica legea 349/2002, interzice si comercializarea produselor din tutun in spitale si unitati de invatamant, dar si in unitatile economice situate la mai putin de 250 metri fata de zona de acces in spitale sau scoli.
Legea prevede că nu se admit niciun fel de excepţii sau derogări de la prevederile sale, in cazul neaplicarii acestora amenzile fiind între 500 şi 5000 de lei. Fondurile astfel colectate vor fi directionate catre programele de sanatate.
Pana la intrarea in vigoare a acestei initiave legislative este insa drum lung, caci raportul comisiei de sanatate va fi dezbatut de plenul Senatului in calitate de prima camera sesizata si apoi trimis deputatilor. Abia daca si Camera Deputatilor va adopta acest proiect, fumatorii vor fi obligati sa renunte total la tigari in spatiile publice inchise.
Cel mai activ vulcan din Islanda a erupt.
Vulcanul Grimsvotn din Islanda a început să erupă sâmbătă seară.
Biroul Meteorologic din Islanda confirmat faptul că o eruptie a început si la vulcanul Grímsvötn, însoţită de o serie de cutremure mici.Fumul putea fi văzut în creştere din vulcan, care se află sub gheţarul nelocuit Vatnajökull în sud-estul Islanda.
Acea zona a fost declarata zona interzisa zburatului, zona cam de 120 de mile marine (220 km) în toate direcţiile de eruptie. Isavia, compania care opereaza si dezvolta toate facilitatile aeroportuare şi serviciile de navigaţie aeriană în Islanda, a descris această procedură standard în jurul eruptii.
"Un nor de fum a ajuns la altitudine cu jet de zbor şi se planificasera zboruri pentru avioane care zboară prin spaţiu Islandez, controlul aerian vroia să opereze zboruri spre sud in seara asta", a declarat Hjordis Gudmundsdottir, purtator de cuvant al Isavia (Isavia este o companie de zbor islandeza).
Grímsvötn a erupt ultima data în 2004. Oamenii de stiinta s-au aşteaptat la o nouă erupţie şi au spus anterior că aceasta eruptie a vulcanului va fi probabil mica şi nu ar trebui să ducă la haos de călătorii aeriene ca si cele cauzate în aprilie 2010 de către cenuşa vulcanului Eyjafjallajokull.
Erupţia vulcanică a fost urmată de o serie de peste 50 de seisme mici, cel mai puternic fiind de magnitudine 3,7.
Istoria arată că erupţiile anterioare în Grímsvötn nu au avut o influenţă mare asupra traficului de zbor - spre deosebire de întreruperi masive cauzate de anul trecut.
Pall Einarsson, geofizician de la Universitatea din Islanda, a declarat ca erupţia de anul trecut a fost un eveniment rar.
"Cenuşă din Eyjafjallajokull a fost persistentă sau neîntrerupta şi cu granulatie fina", a spus Einarsson. "Cenuşă în Grímsvötn este insa mai aspra si nu este susceptibila de a provoca un pericol major, deoarece cade la pamant mai repede şi nu rămâne atâta timp în aer, ca în eruptie Eyjafjallajokull."
Un avion de la Garda de Coasta islandeză a fost trimis de catre experţii de la Universitatea din Islanda sa zboare peste vulcan şi să evalueze situaţia.
Unul martor ocular, Bolli Valgardsson, a declarat ca norul de fum s-a ridicat rapid la câteva mii de metri în aer.
Slab populata Islanda este una din ţările cele mai active din punct de vedere vulcanic si eruptiile sunt frecvente.
Eruptiile adesea cauzeaza inundatii locale din topirea gheţii de pe gheţari, dar rareori cauzeaza decese.
Eruptia de anul trecut Eyjafjallajokul a incurcat aproximativ 10 de milioane de călători cu avionul din toată lumea după ce vântul a împins norul de cenuşă spre unele dintre cele mai aglomerate spaţii aeriene din lume şi a mentinut majoritatea avioanelor ţărilor din nordul Europei de la sol timp de cinci zile.
Dacă întreruperea apare din nou pe scară largă va depinde de cât de mult timp dureaza erupţia, cât de mare masa de cenuşă se ridică şi în ce fel bate vantul.
În noiembrie, topitul gheatii a inceput alarmarea ca Grímsvötn va erupe. Asta a fost o alarmă falsă, dar oamenii de stiinta au monitorizat îndeaproape vulcanul de atunci.
Vulcanul a erupt, de asemenea, în 1998, 1996 şi 1993. Eruptiile au durat între o zi şi mai multe săptămâni.
___
Jill Lawless şi Danica Kirka la Londra a contribuit la acest raport.
ONG-urile ecologice acuza statul roman de construirea unei centrale nucleare in secret!
Autorităţile române proiectează o centrală nucleară fără să consulte populaţia, avertizează organizaţiile de mediu. Ministerul Economiei respinge însă toate acuzaţiile, pe care le consideră neîntemeiate. Fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, anunţa anul trecut că România intenţionează să construiasă o nouă centrală nucleară. Mai mult, Videanu a declarat în presă că specialiştii companiei franceze Areva, cel mai mare constructor de centrale nucleare din lume, vor realiza o expertiză pentru a stabili amplasamentul optim pentru cea de-a doua centrală nucleară din România.
De anul trecut, organizaţia Greenpace România şi Centrul de Resurse Juridice, au solicitat autorităţilor române, în repetate rânduri, să prezinte public proiectul viitoarei centrale. Autorităţile au ignorat însă aceste solicitări pe motiv că proiectul nu este definitivat.
În baza legislaţiei europene, cele două organizaţii au dat în judecată statul român. Conform EIA, SEA, Aarhus, evaluarea de mediu şi consultarea populaţiei trebuie făcute în cursul elaborării documentaţiei pentru proiectele cu impact major asupra mediului, nu după. De altfel, strategia energetică a României a fost adoptată în 2007 fără aplicarea SEA.
„Instanţele omit de cele mai multe ori sa verifice impactul activităţilor sau al planurilor şi programelor asupra mediului, considerând că analiza de oportunitate sau tehnică nu intră în sfera lor de competenţă. În plus o astfel de expertiză este costisitoare", declară Cătălina Rădulescu, avocat specializat în probleme de mediu.
Pe de altă parte, Ministerul Economiei a câştigat toate litigiile cu cele două organizaţii.
„Geeanpeace România prin Centrul de Resurse Juridice a acţionat în instanţă Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, dar toate litigiile au fost câştigate irevocabil de minister, ca fiind acţiuni neîntemeiate. În concluzie, afirmaţiile sunt nefondate şi deci MECMA nu poate fi acuzat de lipsa de transparenţă sau refuz de acces la informaţie", au declarat pentru romaniaibera.ro reprezentanţii Ministerului Economiei.
Ministerul Economiei recunoaşte că în presă au apărut mai multe declaraţii ale unor oficiali privind intenţia României de a-şi extinde programul nuclear prin construcţia, în viitor, a unei noi centrale nucleare. „Însă, declararea intenţiei nu echivalează cu o decizie fermă privind realizarea unui obiectiv energetic concret", precizează reprezentanţii ministerului.
Depozit de deşeuri nucleare, fără consultarea românilor
Organizaţiile de mediu acuză, de asemenea, lipsa aproape totală de transparenţă şi în cazul proiectului controversat al depozitului de deşeuri nucleare de la Saligny. Potrivit ONG-urilor, autorităţile sunt în curs de elaborare a planului de amplasament şi a proiectului tehnic, precum şi a studiului de fezabilitate şi a strategiei de gestionare a deşeurilor. Cu toate aceste, statul român nu s-a consultat cu vecinii bulgari (cerinţă europeană) şi nici nu a informat populaţia privind impactul acestui depozit de deşeuri nucleare.
Greenpace şi Centrul de Resurse Juridice au câştigat în instanţa de fond procesul pentru acces la informaţii, dar autorităţile nu a furnizat încă niciun fel de date către organizaţiile non-guvernamentale.
De altfel, Ministerul Mediului a refuzat comunicarea listei privind siturile contaminate istoric deşi aceasta a fost întocmită într-un proiect Phare.
Clasificarea studiului privind amplasarea unei viitoare centrale nucleare, ignorarea accesului la informaţii de interes public şi aprobarea unor proiecte fără consultarea populaţiei, sunt doar câteva dintre încălcările specifice ale drepturilor de mediu în România, potrivit cercetării „Politici şi drepturi de mediu" realizate de Cătălina Rădulescu, avocat specializat în probleme de mediu.
Legislaţia europeană, transpusă doar formal în România
„România nu are o tradiţie în ceea ce priveşte protecţia mediului, atât administraţia, cât şi societatea civilă fiind la început de drum în probleme de protecţia mediului faţă de statele cu democraţii consacrate. Mediul, văzut de multe ori în România ca o problemă de mică importanţă reprezintă de fapt una din cele mai importante politici ale Uniunii Europene care influenţează în mod hotărâtor tate celelalte politici comunitare. România are nevoie de conştientizarea şi învăţarea politicilor şi drepturilor de mediu pentru a se asigura o integrare şi o protecţie reală a mediului în România în spiritul abordărilor europene", declară Rădulescu.
Studiul "Politici şi drepturi de mediu", realizat de Fundaţia Soros România în cadrul "Rapoartelor Societăţii Deschise",scoate în evidenţă faptul că directivele europene sunt transpuse formal în legislaţia naţională, că nu există specialişti în domeniul dreptului mediului, iar fără un sistem de justiţie eficient şi specializat nu poate exista o răspundere reală a poluatorilor.
De altfel, inspectorii de la Garda de Mediu semnalează faptul că deşi ei fac anchete şi amendează poluatorii, aceştia contestă în instanţă amenzile, iar judecătorii, fără experienţă în problematica mediului, transformă amenzile în simple avertismente.
„Peste jumătate din amenzile pe care le dau inspectorii de la Garda de Mediu sunt transformate în avertismente de către judecători", declară Silvian Ionescu, comisar la Garda de Mediu.
De anul trecut, organizaţia Greenpace România şi Centrul de Resurse Juridice, au solicitat autorităţilor române, în repetate rânduri, să prezinte public proiectul viitoarei centrale. Autorităţile au ignorat însă aceste solicitări pe motiv că proiectul nu este definitivat.
În baza legislaţiei europene, cele două organizaţii au dat în judecată statul român. Conform EIA, SEA, Aarhus, evaluarea de mediu şi consultarea populaţiei trebuie făcute în cursul elaborării documentaţiei pentru proiectele cu impact major asupra mediului, nu după. De altfel, strategia energetică a României a fost adoptată în 2007 fără aplicarea SEA.
„Instanţele omit de cele mai multe ori sa verifice impactul activităţilor sau al planurilor şi programelor asupra mediului, considerând că analiza de oportunitate sau tehnică nu intră în sfera lor de competenţă. În plus o astfel de expertiză este costisitoare", declară Cătălina Rădulescu, avocat specializat în probleme de mediu.
Pe de altă parte, Ministerul Economiei a câştigat toate litigiile cu cele două organizaţii.
„Geeanpeace România prin Centrul de Resurse Juridice a acţionat în instanţă Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, dar toate litigiile au fost câştigate irevocabil de minister, ca fiind acţiuni neîntemeiate. În concluzie, afirmaţiile sunt nefondate şi deci MECMA nu poate fi acuzat de lipsa de transparenţă sau refuz de acces la informaţie", au declarat pentru romaniaibera.ro reprezentanţii Ministerului Economiei.
Ministerul Economiei recunoaşte că în presă au apărut mai multe declaraţii ale unor oficiali privind intenţia României de a-şi extinde programul nuclear prin construcţia, în viitor, a unei noi centrale nucleare. „Însă, declararea intenţiei nu echivalează cu o decizie fermă privind realizarea unui obiectiv energetic concret", precizează reprezentanţii ministerului.
Depozit de deşeuri nucleare, fără consultarea românilor
Organizaţiile de mediu acuză, de asemenea, lipsa aproape totală de transparenţă şi în cazul proiectului controversat al depozitului de deşeuri nucleare de la Saligny. Potrivit ONG-urilor, autorităţile sunt în curs de elaborare a planului de amplasament şi a proiectului tehnic, precum şi a studiului de fezabilitate şi a strategiei de gestionare a deşeurilor. Cu toate aceste, statul român nu s-a consultat cu vecinii bulgari (cerinţă europeană) şi nici nu a informat populaţia privind impactul acestui depozit de deşeuri nucleare.
Greenpace şi Centrul de Resurse Juridice au câştigat în instanţa de fond procesul pentru acces la informaţii, dar autorităţile nu a furnizat încă niciun fel de date către organizaţiile non-guvernamentale.
De altfel, Ministerul Mediului a refuzat comunicarea listei privind siturile contaminate istoric deşi aceasta a fost întocmită într-un proiect Phare.
Clasificarea studiului privind amplasarea unei viitoare centrale nucleare, ignorarea accesului la informaţii de interes public şi aprobarea unor proiecte fără consultarea populaţiei, sunt doar câteva dintre încălcările specifice ale drepturilor de mediu în România, potrivit cercetării „Politici şi drepturi de mediu" realizate de Cătălina Rădulescu, avocat specializat în probleme de mediu.
Legislaţia europeană, transpusă doar formal în România
„România nu are o tradiţie în ceea ce priveşte protecţia mediului, atât administraţia, cât şi societatea civilă fiind la început de drum în probleme de protecţia mediului faţă de statele cu democraţii consacrate. Mediul, văzut de multe ori în România ca o problemă de mică importanţă reprezintă de fapt una din cele mai importante politici ale Uniunii Europene care influenţează în mod hotărâtor tate celelalte politici comunitare. România are nevoie de conştientizarea şi învăţarea politicilor şi drepturilor de mediu pentru a se asigura o integrare şi o protecţie reală a mediului în România în spiritul abordărilor europene", declară Rădulescu.
Studiul "Politici şi drepturi de mediu", realizat de Fundaţia Soros România în cadrul "Rapoartelor Societăţii Deschise",scoate în evidenţă faptul că directivele europene sunt transpuse formal în legislaţia naţională, că nu există specialişti în domeniul dreptului mediului, iar fără un sistem de justiţie eficient şi specializat nu poate exista o răspundere reală a poluatorilor.
De altfel, inspectorii de la Garda de Mediu semnalează faptul că deşi ei fac anchete şi amendează poluatorii, aceştia contestă în instanţă amenzile, iar judecătorii, fără experienţă în problematica mediului, transformă amenzile în simple avertismente.
„Peste jumătate din amenzile pe care le dau inspectorii de la Garda de Mediu sunt transformate în avertismente de către judecători", declară Silvian Ionescu, comisar la Garda de Mediu.
880 de barili de petrol in Marea Neagra
Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, a afirmat, marţi, în cadrul unui forum de specialitate, că România are o rezervă de combustibil convenţional de peste 880 milioane de tone, ce se găseşte în platforma Mării Negre, şi că tehnologia necesară prelucrării acestei resurse există şi trebuie promovată. Potrivit oficialului, Marea Neagră devine un pol de confluenţă a culoarelor de tranzit al materiilor prime energetice ce pot fi prelucrate cu ajutorul tehnlogiilor existente
''Dintr-o dată, Marea Neagră devine un pol de confluenţă a culoarelor de tranzit al materiilor prime energetice, cum ar fi ţiţeiul, gazul natural, nu numai pe conductă, ci şi pe tancurile de gaz natural lichefiat, valorificare gazelor hidraţi şi a potenţialului de energie regenerabilă de jur împrejur. Şi aici, m-aş opri la un proiect care ar putea fi aplicat cu succes în statele riverane, şi anume combinarea potenţialului agricol al zonei cu cel energetic, şi mă refer la biomasă, bioenergie, biogaz. Tehnologia actuală oferă posibilitatea să valorificăm ceea ce astăzi este la propriu abandonat pe suprafeţe a zeci, sute, mii, milioane de hectare într-o singură ţară. Există tehnologie, nu trebuie decât să facem posibil ca ea să fie cunoscută şi transferată. Pentru asta, e nevoie de o legislaţie adecvată care să fie acceptată de statele riverane, de un proiect-pilot care pe fiecare dintre aceste domenii să fie apoi multiplicat în mii, în zeci de mii de proiecte. Ne trebuie garanţii care să dea investitorului şansa că poate să diminueze riscurile şi să-şi recupereze investiţia'', a subliniat Iulian Iancu.
''Dintr-o dată, Marea Neagră devine un pol de confluenţă a culoarelor de tranzit al materiilor prime energetice, cum ar fi ţiţeiul, gazul natural, nu numai pe conductă, ci şi pe tancurile de gaz natural lichefiat, valorificare gazelor hidraţi şi a potenţialului de energie regenerabilă de jur împrejur. Şi aici, m-aş opri la un proiect care ar putea fi aplicat cu succes în statele riverane, şi anume combinarea potenţialului agricol al zonei cu cel energetic, şi mă refer la biomasă, bioenergie, biogaz. Tehnologia actuală oferă posibilitatea să valorificăm ceea ce astăzi este la propriu abandonat pe suprafeţe a zeci, sute, mii, milioane de hectare într-o singură ţară. Există tehnologie, nu trebuie decât să facem posibil ca ea să fie cunoscută şi transferată. Pentru asta, e nevoie de o legislaţie adecvată care să fie acceptată de statele riverane, de un proiect-pilot care pe fiecare dintre aceste domenii să fie apoi multiplicat în mii, în zeci de mii de proiecte. Ne trebuie garanţii care să dea investitorului şansa că poate să diminueze riscurile şi să-şi recupereze investiţia'', a subliniat Iulian Iancu.
Esti de acord cu exploatarea aurului de la Rosia Montana?
Ei bine, vreau sa va zic ca aurul de la Rosia Montana va fi in curand exploatat.......... ,,si ce e rau in asta?'' sunt sigur ca v-a venit aceasta intrebare in minte dupa ce ati citit prima propozitie.........Ei bine, la Rosia Montana exista un zacamant de peste 300 de tone de aur, 1600 de tone de argint si alte cateva metale pretioase estimate la circa 7 miliarde de dolari, in functie de pretul aurului si a zacamintelor gasite. Fara sa o lungesc prea mult, sa stiti ca nu avem asa de mult de castigat din asta......Aici gasiti mai multe informatii, incluziv un chestionar in legatura cu acordul vostru de a se exploata aurul de la Rosia Montana.
