Poluarea viziala
Poluarea vizuala înseamna prezenta în câmpul vizual public a unor implanturi create de om, aflate în dizarmonie cu peisajul si promovând mesaje cu caracter excesiv, depresiv sau manipulator.
Doar interventiile umane în peisaj pot avea caracter vizual nociv.
Dizarmonia cu peisajul (natural sau artificial) poate aparea la diferite nivele: dimensional, formal, cromatic si textural.
Dizarmonia dimensionala se refera la plasarea de elemente artificiale de dimensiuni mult superioare dimensiunii de baza a majoritatii elementelor indigene sau pasului ritmului vizual al zonei. De exemplu, un banner urias ce acopera în întregime un bloc cu zece etaje polueaza zona caracterizata de dimensiunile ferestrei ca element vizual de baza. Un efect nociv îl are si un panou publicitar plasat la marginea unei paduri si care are o lungime mult mai mare decât trei-patru distante dintre doi copaci alaturati, distanta dintre doi copaci fiind pasul ritmului vizual.
Dizarmonia formala vizeaza prezenta unor elemente artificiale de forme vizual-dure precum patrate, dreptunghiuri sau stele într-un peisaj caracterizat de forme vizual-moi, cum sunt formele naturale, respectiv rotunjite. Un exemplu îl constituiau stelele pe care autoritatile comuniste le plasa pe vârful unor munti pentru a reaminti populatiei cine are puterea.
Dizarmonia cromatica se refera la contrastul puternic si nejustificat estetic dintre culorile implanturilor artificiale si culorile ambientului. În mediul urban, dizarmonia cromatica se întâlneste în zonele rezidentiale unde culorile vii ale afiselor publicitare, concepute special pentru a atrage privirea, sunt în contrast cu culorile palide, odihnitoare ale cladirilor.
Dizarmonia texturala vizeaza opozitia puternica dintre textura elementelor artificiale inserate în peisaj si textura predominanta a peisajului. În ceea ce priveste ambientul natural, lucrurile sunt mai mult decât evidente. În peisajul citadin, aceasta forma de dizarmonie a aparut deosebit de acuta în zonele istorice ale oraselor. Aici contradictia se manifesta mai ales în ceea ce priveste materialele utilizate. Pe de o parte, materialele utilizate în arhitectura istorica nu erau foarte stralucitoare de la bun început, iar pe de alta parte, au capatat patina timpului. Astfel, sunt de evitat, în asemenea zone, materialele noi precum otelul cromat, materialele plastice lucioase sau vopselele sintetice stralucitoare în constructia sau finisajul cabinelor telefonice, statiilor mijloacelor de transport în comun, semnelor de circulatie si a mijloacelor de publicitate.
Implantul artificial contine o multitudine de mesaje, unele proiectate de realizator, altele aparute involuntar. În cazul publicitatii, mesajul predominant este cel de promovare a unui produs, persoane, ideologii etc. Atunci când mesajul este amplificat excesiv, prin dimensiuni sau prin repetitie, devine obositor si afecteaza psihic pe observator. Alte implanturi, precum ruinele industriale, au un efect depresiv asupra spectatorului peisajului citadin. Acelasi efect îl au si vederea rezultatelor altor tipuri de poluare. Graffiti-urile sunt exemplul cel mai elocvent de mesaj subversiv. De altfel, graffiti-urile au si o influenta depresiva asupra celor care constata ca le-au fost vandalizate vizual si fizic bunurile.
Tipurile de poluare vizuala
Sursele de poluare vizuala sunt:
• neglijenta administrativa;
• publicitate exagerata;
• vandalism.
Neglijenta administrativa este responsabila de aparitia urmatoarelor fenomene de poluare vizuala:
• iluminat public necorespunzator;
• cladiri de mari dimensiuni (silueta si umbra);
• ruine fara importanta istorica sau turistica;
• panouri gigantice cu informatii si semne de circulatie;
• cabine telefonice, statii ale transportului public si cosuri de gunoi stradale aflate în dezacord cu ambientul;
• cablurile transportului public.
Concluzii
Cea mai importanta concluzie a acestui articol este ca poluarea vizuala exista si ca are efecte deloc neglijabile. Poluarea vizuala este generata de diferite surse si are multe forme de manifestare. Oamenii au devenit constienti de importanta acestui fenomen si actiuni de contracarare a lui s-au luat, mai ales la nivelul comunitatilor locale.
Doar interventiile umane în peisaj pot avea caracter vizual nociv.
Dizarmonia cu peisajul (natural sau artificial) poate aparea la diferite nivele: dimensional, formal, cromatic si textural.
Dizarmonia dimensionala se refera la plasarea de elemente artificiale de dimensiuni mult superioare dimensiunii de baza a majoritatii elementelor indigene sau pasului ritmului vizual al zonei. De exemplu, un banner urias ce acopera în întregime un bloc cu zece etaje polueaza zona caracterizata de dimensiunile ferestrei ca element vizual de baza. Un efect nociv îl are si un panou publicitar plasat la marginea unei paduri si care are o lungime mult mai mare decât trei-patru distante dintre doi copaci alaturati, distanta dintre doi copaci fiind pasul ritmului vizual.
Dizarmonia formala vizeaza prezenta unor elemente artificiale de forme vizual-dure precum patrate, dreptunghiuri sau stele într-un peisaj caracterizat de forme vizual-moi, cum sunt formele naturale, respectiv rotunjite. Un exemplu îl constituiau stelele pe care autoritatile comuniste le plasa pe vârful unor munti pentru a reaminti populatiei cine are puterea.
Dizarmonia cromatica se refera la contrastul puternic si nejustificat estetic dintre culorile implanturilor artificiale si culorile ambientului. În mediul urban, dizarmonia cromatica se întâlneste în zonele rezidentiale unde culorile vii ale afiselor publicitare, concepute special pentru a atrage privirea, sunt în contrast cu culorile palide, odihnitoare ale cladirilor.
Dizarmonia texturala vizeaza opozitia puternica dintre textura elementelor artificiale inserate în peisaj si textura predominanta a peisajului. În ceea ce priveste ambientul natural, lucrurile sunt mai mult decât evidente. În peisajul citadin, aceasta forma de dizarmonie a aparut deosebit de acuta în zonele istorice ale oraselor. Aici contradictia se manifesta mai ales în ceea ce priveste materialele utilizate. Pe de o parte, materialele utilizate în arhitectura istorica nu erau foarte stralucitoare de la bun început, iar pe de alta parte, au capatat patina timpului. Astfel, sunt de evitat, în asemenea zone, materialele noi precum otelul cromat, materialele plastice lucioase sau vopselele sintetice stralucitoare în constructia sau finisajul cabinelor telefonice, statiilor mijloacelor de transport în comun, semnelor de circulatie si a mijloacelor de publicitate.
Implantul artificial contine o multitudine de mesaje, unele proiectate de realizator, altele aparute involuntar. În cazul publicitatii, mesajul predominant este cel de promovare a unui produs, persoane, ideologii etc. Atunci când mesajul este amplificat excesiv, prin dimensiuni sau prin repetitie, devine obositor si afecteaza psihic pe observator. Alte implanturi, precum ruinele industriale, au un efect depresiv asupra spectatorului peisajului citadin. Acelasi efect îl au si vederea rezultatelor altor tipuri de poluare. Graffiti-urile sunt exemplul cel mai elocvent de mesaj subversiv. De altfel, graffiti-urile au si o influenta depresiva asupra celor care constata ca le-au fost vandalizate vizual si fizic bunurile.
Tipurile de poluare vizuala
Sursele de poluare vizuala sunt:
• neglijenta administrativa;
• publicitate exagerata;
• vandalism.
Neglijenta administrativa este responsabila de aparitia urmatoarelor fenomene de poluare vizuala:
• iluminat public necorespunzator;
• cladiri de mari dimensiuni (silueta si umbra);
• ruine fara importanta istorica sau turistica;
• panouri gigantice cu informatii si semne de circulatie;
• cabine telefonice, statii ale transportului public si cosuri de gunoi stradale aflate în dezacord cu ambientul;
• cablurile transportului public.
Concluzii
Cea mai importanta concluzie a acestui articol este ca poluarea vizuala exista si ca are efecte deloc neglijabile. Poluarea vizuala este generata de diferite surse si are multe forme de manifestare. Oamenii au devenit constienti de importanta acestui fenomen si actiuni de contracarare a lui s-au luat, mai ales la nivelul comunitatilor locale.
Poluarea solului
Solul este un amestec de materie din plante, minerale si animale care se formeaza într-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru cresterea majoritatii plantelor si esential pentru toata productia agricola.
Poluarea solului este acumularea de compusi chimici toxici, saruri, patogeni (organisme care provoaca boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viata plantelor si animalelor.
Metodele irationale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui si au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu îngrasaminte chimice, pesticide si fungicide omoara organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi si alte microorganisme.
De exemplu, fermierii care cultivau capsuni în California au dezinfectat solul cu bromura de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta capsunii. Acest proces omoara fara discriminare chiar si organismele benefice si lasa solul steril si dependent de îngrasaminte pentru a suporta cresterea plantelor. În consecinta, se folosesc tot mai multe îngrasaminte, ceea ce duce la poluarea râurilor si lacurilor în perioadele cu inundatii.
Irigatia necorespunzatoare în zonele în care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhiba cresterea plantelor si pot duce la lipsa recoltei.
În anul 2000 î.e.n., orasele antice sumeriene de la sud de Valea Tigrului si Eufratului, în Mesopotamia, depindeau de bogatia recoltelor. Pâna în anul 1500 î.e.n., aceste orase au intrat în colaps din cauza lipsei recoltei datorate salinitatii ridicate a solului. Aceeasi problema exista azi în Valea Indusului din Pakistan, Valea Nilului în Egipt si Valea Imperiala din California.
Poluarea solului este acumularea de compusi chimici toxici, saruri, patogeni (organisme care provoaca boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta viata plantelor si animalelor.
Metodele irationale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, au cauzat poluarea lui si au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu îngrasaminte chimice, pesticide si fungicide omoara organisme utile cum ar fi unele bacterii, fungi si alte microorganisme.
De exemplu, fermierii care cultivau capsuni în California au dezinfectat solul cu bromura de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta capsunii. Acest proces omoara fara discriminare chiar si organismele benefice si lasa solul steril si dependent de îngrasaminte pentru a suporta cresterea plantelor. În consecinta, se folosesc tot mai multe îngrasaminte, ceea ce duce la poluarea râurilor si lacurilor în perioadele cu inundatii.
Irigatia necorespunzatoare în zonele în care solul nu este drenat bine poate avea ca rezultat depozite de sare care inhiba cresterea plantelor si pot duce la lipsa recoltei.
În anul 2000 î.e.n., orasele antice sumeriene de la sud de Valea Tigrului si Eufratului, în Mesopotamia, depindeau de bogatia recoltelor. Pâna în anul 1500 î.e.n., aceste orase au intrat în colaps din cauza lipsei recoltei datorate salinitatii ridicate a solului. Aceeasi problema exista azi în Valea Indusului din Pakistan, Valea Nilului în Egipt si Valea Imperiala din California.
STIATI CA acest post continine lucruri foarte interesante?
...4.26 milioane de tone din masa Soarelui sunt convertite în energie, prin fuziune nucleară, în fiecare secundă?
...consumul mondial de energie al rasei umane în 2004 este estimat la 15TW, din care 87% a fost furnizată din combustibili fosili?
...dacă concentrația gazelor cu efect de seră ar putea fi stabilizată la 450 ppm, se crede că șansele pentru evitarea modificărilor climatice periculoase ar fi de 50%?
...aproximativ 95% din energia consumată de un bec incandescent este emisă ca și căldură, doar 5% fiind emisă ca lumină vizibilă?
... mai mult de 10.000 de pasari mor in fiecare an strivindu-se de geamurile cladirilor.
... pe insula Kildim din nordul Uniunii Sovietice, se afla un lac neobisnuit. El este alcatuit din 5 straturi de apa: apa dulce, apa putin sarata, apa sarata, apa de culoare rosie si apa saturata cu hidrogen sulfurat. Corespunzator fiecarui strat de apa, in acest lac traiesc cele mai felurite vietati: pesti de apa dulce, meduze, crustacee, pesti marini pitici, stele de mare etc;
... recent, o serie de cercetari efectuate in bazinul Marii Adriatice au pus pe oamenii de stiinta respectivi intr-o mare deruta. Fara indoiala, nimeni nu ar putea crede ca exista o mare fara fund. Acest lucru nu este posibil. Ca urmare a cercetarilor intreprinse a fost gasita insa, in Marea Adriatica, o groapa uriasa, care, fiind cercetata la randul ei, a dus la descoperirea unor fenomene cu totul ciudate. Urmarita timp indelungat, s-a constatat ca in aceasta uriasa deschidere abisala de pe fundul marii dispar zilnic circa 30.000 de tone de apa. Cercetatorii au turnat, in repetate randuri, in apropierea acestei gropi, mari cantitati de vopsea, care, in mod firesc, ar fi trebuit sa reapare undeva, mai aproape sau mai departe, in raurile sau lacurile din insulele sau de pe tarmurile marii. Dar apa colorata de vopseaua turnata de cercetatori nu a reaparut nicaieri. Au fost aruncate in dreptul acestei gropi si mari cantitati de material plastic, dar si acestea au disparut fara urma. S-a presupus ca vopseaua, cat si bucatile de material plastic au fost absorbite de groapa. Pana in prezent nu s-a ajuns la nici o concluzie, ramanand doar parerea ca pe fundul Marii Adriatice se gaseste o groapa abisala uluitor de adanca
... fiecare om produce zilnic aproape 1.5 kg de gunoi, majoritatea fiind hartie
... in America de Nord creste un copac (pe care bastinasii il numesc “pomul dracului”), a carui coaja contine foarte mult fosfor, incat noaptea, langa tulpina lui, se poate citi ca in orice sala de lectura.
... cuvantul “ecologie” a fost creat de naturalistul german Ernst Haeckel, mare admirator si partizan totodata al lui Ch. Darwin (in 1866)
... cioburile de sticla constituie un material de inlocuire a materiilor prime
... cioburile produse de fabricile de sticla se folosesc integral in fabricatie, in industria sticlariei
... sticla are nevoie de 1.000.000 de ani pentru a se descompune in bucatele mici
... prin reciclarea unei tone de sticla se economisesc 1,2 tone de materii prime (soda, nisip, feldspat)
... sticla poate fi reciclata la nesfarsit fara sa isi piarda din calitati
... aproximativ 10% din efectivul populatiei mondiale de pelicani creti se regasesc pe teritoriul tarii noastre, in Delta Dunarii
... daca pastrati mancarea acoperita in frigider, motorul frigiderului va fi solicitat mai putin, consumand astfel o cantitate mai mica de energie
... in prezent, pe Pamant,mai exista doar 3 mari paduri:Padurea Amazon din Brazilia si padurile boreale din Rusia si Canada.
... padurile acopera 2 procente din suprafata Pamantului si 6 procente din terenurile masa.Initial padurile acopereau de doua ori suprafata pe care o acopera in prezent
... doar 3 copaci plantati in jurul casei, poate micsora facturile de aer conditionat cu pana la 50% si copacii care sunt plantati in fata casei,ca un scut impotriva vantului, poate micsora factura de incalzire cu pana la 30%.
... primul dinozaur pe Pamant a aparut abia dupa 140 milioane de ani de la aparitia primilor copaci-adica aproximativ prin 230 milioane de ani in urma.
...consumul mondial de energie al rasei umane în 2004 este estimat la 15TW, din care 87% a fost furnizată din combustibili fosili?
...dacă concentrația gazelor cu efect de seră ar putea fi stabilizată la 450 ppm, se crede că șansele pentru evitarea modificărilor climatice periculoase ar fi de 50%?
...aproximativ 95% din energia consumată de un bec incandescent este emisă ca și căldură, doar 5% fiind emisă ca lumină vizibilă?
... mai mult de 10.000 de pasari mor in fiecare an strivindu-se de geamurile cladirilor.
... pe insula Kildim din nordul Uniunii Sovietice, se afla un lac neobisnuit. El este alcatuit din 5 straturi de apa: apa dulce, apa putin sarata, apa sarata, apa de culoare rosie si apa saturata cu hidrogen sulfurat. Corespunzator fiecarui strat de apa, in acest lac traiesc cele mai felurite vietati: pesti de apa dulce, meduze, crustacee, pesti marini pitici, stele de mare etc;
... recent, o serie de cercetari efectuate in bazinul Marii Adriatice au pus pe oamenii de stiinta respectivi intr-o mare deruta. Fara indoiala, nimeni nu ar putea crede ca exista o mare fara fund. Acest lucru nu este posibil. Ca urmare a cercetarilor intreprinse a fost gasita insa, in Marea Adriatica, o groapa uriasa, care, fiind cercetata la randul ei, a dus la descoperirea unor fenomene cu totul ciudate. Urmarita timp indelungat, s-a constatat ca in aceasta uriasa deschidere abisala de pe fundul marii dispar zilnic circa 30.000 de tone de apa. Cercetatorii au turnat, in repetate randuri, in apropierea acestei gropi, mari cantitati de vopsea, care, in mod firesc, ar fi trebuit sa reapare undeva, mai aproape sau mai departe, in raurile sau lacurile din insulele sau de pe tarmurile marii. Dar apa colorata de vopseaua turnata de cercetatori nu a reaparut nicaieri. Au fost aruncate in dreptul acestei gropi si mari cantitati de material plastic, dar si acestea au disparut fara urma. S-a presupus ca vopseaua, cat si bucatile de material plastic au fost absorbite de groapa. Pana in prezent nu s-a ajuns la nici o concluzie, ramanand doar parerea ca pe fundul Marii Adriatice se gaseste o groapa abisala uluitor de adanca
... fiecare om produce zilnic aproape 1.5 kg de gunoi, majoritatea fiind hartie
... in America de Nord creste un copac (pe care bastinasii il numesc “pomul dracului”), a carui coaja contine foarte mult fosfor, incat noaptea, langa tulpina lui, se poate citi ca in orice sala de lectura.
... cuvantul “ecologie” a fost creat de naturalistul german Ernst Haeckel, mare admirator si partizan totodata al lui Ch. Darwin (in 1866)
... cioburile de sticla constituie un material de inlocuire a materiilor prime
... cioburile produse de fabricile de sticla se folosesc integral in fabricatie, in industria sticlariei
... sticla are nevoie de 1.000.000 de ani pentru a se descompune in bucatele mici
... prin reciclarea unei tone de sticla se economisesc 1,2 tone de materii prime (soda, nisip, feldspat)
... sticla poate fi reciclata la nesfarsit fara sa isi piarda din calitati
... aproximativ 10% din efectivul populatiei mondiale de pelicani creti se regasesc pe teritoriul tarii noastre, in Delta Dunarii
... daca pastrati mancarea acoperita in frigider, motorul frigiderului va fi solicitat mai putin, consumand astfel o cantitate mai mica de energie
... in prezent, pe Pamant,mai exista doar 3 mari paduri:Padurea Amazon din Brazilia si padurile boreale din Rusia si Canada.
... padurile acopera 2 procente din suprafata Pamantului si 6 procente din terenurile masa.Initial padurile acopereau de doua ori suprafata pe care o acopera in prezent
... doar 3 copaci plantati in jurul casei, poate micsora facturile de aer conditionat cu pana la 50% si copacii care sunt plantati in fata casei,ca un scut impotriva vantului, poate micsora factura de incalzire cu pana la 30%.
... primul dinozaur pe Pamant a aparut abia dupa 140 milioane de ani de la aparitia primilor copaci-adica aproximativ prin 230 milioane de ani in urma.
Stiati ca???
Apa
• O familie obisnuita poate economisi pana la 68.000 de litri de apa pe an daca nu lasa apa sa curga in continuu atunci cand spala vasele, cand foloseste apa pentru igiena personala sau cand spala masina.
• Daca o persoana, intr-o saptamana, in loc sa faca baie, ar face dus, ar economisi atata apa cat sa ajunga pentru 1.000 de cesti de cafea.
• O caramida pusa in rezervorul vasului de toaleta reduce consumul de apa cu 15% - 40%, circa doi litri la o folosire.
• Mai putin de 2% din rezerva de apa de pe Glob este de apa dulce.
• Spalarea manuala a vaselor necesita cu 37% mai putina apa decat daca se face cu masina de spalat vase.
• O stropitoare de gradina dintr-un sistem de irigare automat foloseste de doua ori mai multa apa intr-o ora decat o familie de patru persoane pe zi. • Un robinet defect (din care curge o picatura de apa pe secunda) pierde 25 de litri de apa pe zi, lucru care nu numai ca risipeste apa, dar si energia folosita pentru a epura acea cantitate de apa potabila.
Reciclare
• O cutie de aluminiu dispare natural in 100 de ani. Cojile de banane si cotoarele de mere dispar in 2 ani. Pungile din plastic dispar in aproape 30 de ani.
• Sticlele din plastic nu se biodegradeaza complet niciodata. Ele se descompun in granule care sunt mancate de diverse vietati ca pesti, pasari sau viermi si raman in stomacul loc pana cand acestea mor.
• Mucurile de tigara dispar in 2 ani, insa contin chimicale periculoase care afecteaza solul atunci cand se descompun.
• Energia economisita dintr-o singura sticla reciclata ar putea alimenta un televizor timp de 20 de minute sau un bec timp de 4 ore.
• Daca o familie obisnuita ar recicla toate recipientele din sticla folosite timp de un an, energia economisita ar putea alimenta televizorul lor circa 100 de ore.
• Hartia este reciclabila, dar un functionar obisnuit arunca la gunoi 55 - 70 de kilograme de hartie pe an. Americanii folosesc circa 4 milioane de tone de hartie pe an in birouri, destula cat sa se construiasca un zid de hartie inalt de 4 metri, de la New York pana in California.
• Este nevoie de 200 de ani pentru ca un scutec de unica folosinta sa se descompuna.
• Producerea de cutii de aluminiu, din materii prime, necesita cu 20% mai multa energie decat producerea acelorasi cutii, insa, prin reciclare.
• Producerea de otel din materiale reciclate economiseste 75% din energia folosita in producerea de otel din materii prime.
• Se estimeaza ca 4,5 trilioane de mucuri de tigara ajung in natura in fiecare an.
• O tona de chips-uri din cartofi intra in 12.000 de pungi pentru comercializare, ceea ce inseamna 12.000 de pungi goale de aruncat la gunoi.
• Fiecare sticla de 1,5 litri de Coca Cola reciclata economiseste destula energie pentru a alimenta un bec de 60 de wati timp de 6 ore.
• La reciclarea hartiei se foloseste mai putina energie si apa decat la fabricarea hartiei din materie prima.
• In perioada de 30 de luni in care un copil poarta scutece se folosesc 4.500 de scutece de unica folosinta sau 48 refolosibile. Diferenta se resimte in mediu.
• Recicland 1 kg de aluminiu se salveaza 8 kg de bauxita, 4 kg de chimicale si 14 kWh de electricitate.
• 200 de borcane de sticla sunt aruncate in fiecare secunda in Marea Britanie.
• Folia de aluminiu reciclata este folosita pentru a face componente pentru masini noi.
• Aproximativ 17 milioane de cartuse laser de imprimanta au fost reciclate in Europa in 2002, insemnand 6 milioane de litri de ulei virgin salvat, suficient pentru a umple 3 bazine olimpice.
• Cutiile si foliile din aluminiu reprezinta ca volum cam 2% din deseurile domestice, dar aproape 25% din deseurile reciclabile.
• Recipientele din sticla reprezinta, in medie, 9% din greutatea deseurilor menajere dintr-o casa, dar reprezinta peste 70% din greutatea ambalajelor reciclate din totalul deseurilor menajere.
• Pana la 90% din sticla noua poate fi facuta din sticla revalorificata, ceea ce ar economisi energie si materie prima.
• Ambalajele reprezinta 25%-35% din greutatea medie a unui cos de gunoi. Odata cu dezvoltarea rezistentei materia lelor si a tehnologiilor de productie s-a obtinut economisirea cantitatii de materie pentru fabricarea ambalajelor, insa nu a diminuat numarul acestora. In comparatie cu acum 50 de ani: - conservele sunt cu 50% mai usoare; - cutiile de iaurt sunt cu 60% mai usoare; - sticlele de lapte sunt cu 50% mai usoare; - pungile de plastic sunt cu 50% mai subtiri.
• Daca fiecare american si-ar recicla ziarul de duminica, in fiecare saptamana ar fi salvati 500.000 de copaci.
• Atat plasticul din care sunt confectionate brichetele, cat si butanul cu care se incarca sunt derivate din petrol; fumatorii care folosesc cutii de chibrituri in loc de brichete sunt mult mai prietenosi cu mediul, mai ales ca aceste cutii sunt facute din hartie reciclata.
• In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand cantitatea de materii prime se reducea vazand cu ochii, 33% din toata hartia folosita era reciclata. Dupa razboi, acest procent a scazut brusc.
• Reciclarea conservelor din aluminiu poate genera economii de pana la 95%, poate reduce costurile la import si poate determina cu 95% mai putine gaze cu efect de sera decat producerea lor din materii prime.
• In medie, o tona de deseuri reciclate costa 30 de dolari, trimiterea unei tone de deseuri la groapa de gunoi costa 50 de dolari, iar incinerarea unei tone de deseuri ajunge la 75 de dolari.
• Extragerea si transportul materiilor prime pentru producerea sticlei genereaza circa 175 de kilograme de deseuri la fiecare tona de sticla obtinuta. Daca jumatate din materiile prime necesare ar fi inlocuite cu sticla reciclata, cantitatea de deseuri s-ar putea reduce cu pana la 80%.
Deseuri
• Anual, intr-un cos de gunoi obisnuit se gaseste destula energie cat pentru a incalzi apa pentru a face 500 de bai, 3.500 de dusuri si pentru a tine tele vizorul aprins 5.000 de ore.
• In medie, fiecare persoana din Marea Britanie arunca saptamanal echivalentul in gunoi a greutatii sale corporale.
• La fiecare 8 luni, Marea Britanie produce deseuri cat pentru a umple intreg Lacul Windermere (cel mai mare lac din Anglia).
• In mai putin de doua ore, Marea Britanie produce destul gunoi cat sa umple cunoscuta Albert Hall.
• Fiecare gospodarie din Marea Britanie produce anual peste o tona de gunoi, cantitatea totala la nivel national ridicandu-se la 31 de milioane de tone in fiecare an.
• Cantitatea de deseuri produsa, intr-o zi, in Marea Britanie este suficienta pentru a umple Trafalgar Square.
• Daca toate dozele de aluminiu in care sunt ambalate bauturile comercializate in Marea Britanie ar fi reciclate, aceasta ar insemna ca numarul cosurilor de gunoi pline s-ar reduce cu 14 milioane intr-un an.
• In 2001 au fost reciclate 42% din cele 5 miliarde de doze aruncate la gunoi. O cifra satisfacatoare in comparatie cu procentul de 2% din 1998, insa tot au ramas 3 miliarde de doze care au ajuns in mod nenecesar la groapa de gunoi.
• In mod surprinzator, reciclarea aluminiului consuma doar 5% din energia care ar fi fost necesara pentru producerea aluminiului nou, si produce doar 5% din emisiile de CO2.
• In Marea Britanie 75% din dozele in care sunt ambalate bauturile sunt din aluminiu.
• O singura doza de aluminiu reciclata, prezerva destula energie cat sa asigure functionarea unui televizor pentru 3 ore.
• In Marea Britanie, intr-o actiune de curatare a plajelor, in 2003, s-au adunat peste 17.000 de mucuri de tigara. Sondajele arata ca gunoaiele lasate de turisti pe plaja s-au marit cu 99% fata de 1994
• 3.500 de cosuri de gunoi sunt aruncate in fiecare minut in Europa.
• Daca ati aduna tot gunoiul pe care il produceti intr-un an, acesta ar cantari de 10 ori mai mult decat dumneavoastra.
• Cantitatea de deseuri produsa, intr-o zi, in Marea Britanie este suficienta pentru a umple Trafalgar Square.
• 35%-40% din deseurile domestice provin de la primele 5 lanturi de supermarketuri.
• Aproximativ 1,3 milioane de cartuse sunt fabricate in Europa, in fiecare luna. Acestea, puse cap la cap, se intind de pana la 5 ori, pe distanta de la cea mai mare adancime a oceanului pana la suprafata si inapoi.
• Aeroporturile si companiile aeriene din SUA arunca in fiecare an o cantitate de cutii de aluminiu suficienta pentru construirea a 58 de avioane Boeing 747.
• Populatia Statelor Unite se debaraseaza, in fiecare an, de 16 miliarde de scutece, 1,6 miliarde de pixuri, 2 miliarde de lame de ras si 220 de milioane de anvelope.
• McDonald’s economiseste peste 30.000 de tone de ambalaje anual numai prin pomparea concentratului pentru sucuri direct din camionul furnizor in rezervoarele din restaurant.
• Daca mergi 2 kilometri de-a lungul unei sosele obisnuite din SUA poti sa vezi circa 1.500 de deseuri aruncate.
• Pungile din plastic si alte deseuri din acelasi material, aruncate in ocean, omoara 1.000.000 de exemplare din speciile de acvatice, in fiecare an.
• In medie, o tona de deseuri reciclate costa 30 de dolari, trimiterea unei tone de deseuri la groapa de gunoi costa 50 de dolari, iar incinerarea unei tone de deseuri ajunge la 75 de dolari.
• Un american genereaza si arunca la gunoi de 9 ori mai multe deseuri decat o persoana din Africa. Mai mult, americanii genereaza de trei ori mai mult gunoi decat oamenii din tarile dezvoltate, cu standarde de viata asemanatoare.
• In fiecare an, in UK se folosesc 13 miliarde de conserve de aluminiu. Daca ar fi puse cap la cap, ar putea trasa distanta de la Pamant la Luna, de trei ori.
• In momentul in care cititi aceasta fraza, in SUA se produc peste 50.000 de cutii din aluminiu.
• Aeroporturile si companiile aeriene din SUA arunca in fiecare an o cantitate de cutii de aluminiu suficienta pentru construirea a 58 de avioane Boeing 747.
• Pungile din plastic si alte deseuri din acelasi material, aruncate in ocean, omoara 1.000.000 de exemplare din speciile de acvatice, in fiecare an.
Energie
• Un monitor PC lasat aprins toata noaptea foloseste energia electrica suficienta pentru a imprima cu laser 800 de pagini A4.
• Daca fiecare casa din Marea Britanie ar monta macar un bec care economiseste curent electric, s-ar economisi destula energie electrica pentru a alimenta 3 milioane de case timp de 1 an.
• 25% din populatie foloseste 80% din energia electrica disponibila.
• Un bec care economiseste curent electric reduce consumul de electricitate cu 80% fata de un bec normal.
• TV-ul, imprimanta, computerul sau orice alt aparat electronic lasat in stand-by consuma intre 40% si 70% din energia pe care ar consuma-o daca ar fi aprins, ceea ce inseamna o cheltuiala inutila in plus si o risipa de energie.
• O masina de spalat isi reduce consumul de electricitate cu o treime daca spala la 40 de grade C in loc de 60 de grade C.
• 50% din energia folosita de incarcatoarele de telefoane mobile este risipita prin lasarea acestora in priza fara ca telefonul sa fie conectat la ele.
• Casele izolate termic necesita mai putina caldura pe timp de iarna. Peretii neizolati fac sa se piarda 35% din caldura, in timp ce alte 25 de procente se pierd din cauza unui acoperis neizolat.
• Reducerea temperaturii cu doar un grad Celsius poate micsora factura la caldura cu 10%.
• Se estimeaza ca daca ar fi revalorificat 30% din consumul curent de termoplastice din Marea
Britanie, pentru a substitui materia prima virgina, ar fi realizate economii substantiale de energie, iar
emisiile de dioxid de carbon ar fi reduse cu aproape 3 milioane de tone pe an.
• Sapte din zece excursii in Marea Britanie sunt facute cu masina.
• In Marea Britanie, la ora de varf, 8.50, aproape una din cinci masini transporta copii catre scoala.
• Proportia copiilor intre 5 si 16 ani care se duc la scoala cu masina a crescut de la 16% in 1985/6 la 28% in 1996/8, in timp ce utilizarea bicicletei in transport a scazut de la 4% la 1%, iar mersul pe jos a devenit mai putin frecvent, scazand de la 59% la 49% in preferintele britanicilor.
• Doar 110 colegii din Statele Unite sunt construite respectand principiul eficientei energetice.
Poluare atmosferica
• O masina obisnuita produce intr-un an 3 tone de dioxid de carbon care se evapora in atmosfera
• In trafic greoi, nivelul de poluare este de 2 - 3 ori mai mare inauntrul masinii decat in afara ei.
• In Londra circula 40.000 de masini pe ora in timpul zilei.
• Peste 20.000 de tone de gunoi sunt aruncate anual in Marea Nordului. 70% se depun pe fundul marii.
• O tona de plastic inseamna 20.000 de sticle de 2 litri sau 120.000 de pungi.
• Este nevoie de 1,5 litri de ulei pentru a face un cartus de imprimanta.
• Cerneala de imprimanta costa mai mult decat combustibilul pentru navele spatiale sau sampania veche.
• Folosirea, o ora, a unei masini electrice de tuns iarba polueaza cat o masina care parcurge 563 de kilometri.
• Formatia de rock Guster’s a reusit sa-si reduca emisiile cu 45 de tone anul trecut prin alimentarea autocarului propriu cu biocombustibil.
• In SUA, o nunta si o luna de miere polueaza aerul cu 9 pana la 16 tone de dioxid de carbon.
• Folosirea zilnica a produselor cosmetice expune femeile la peste 200 de chimicale. Doar 10 procente din ingredientele produselor de infrumusetare au fost catalogate ca fiind nedaunatoare.
• Mazda Motor Corporation ii recompenseaza pe angajatii din Japonia cu 12 dolari pe luna daca vin la serviciu pe jos.
• Reducerea numarului de masini dintr-un oras cu 5% pana la 10% poate minimiza intarzierile provocate de un trafic sufocant cu 10% pana la 30%.
• O calatorie transatlantica cu avionul genereaza la fel de multe emisii de gaze cu efect de sera ca si o masina condusa timp de un an.
• Barbatii care traiesc in zone poluate sunt mult mai predispus i la calvitie, sprdeosebire de cei care locuiesc in regiuni cu o atmosfera curata.
• Folosirea, o ora, a unei masini electrice de tuns iarba polueaza cat o masina care parcurge 563 de kilometri.
Daca utilajele electrice sunt mai rele decat cele conventionale ce este ecologic?
• O familie obisnuita poate economisi pana la 68.000 de litri de apa pe an daca nu lasa apa sa curga in continuu atunci cand spala vasele, cand foloseste apa pentru igiena personala sau cand spala masina.
• Daca o persoana, intr-o saptamana, in loc sa faca baie, ar face dus, ar economisi atata apa cat sa ajunga pentru 1.000 de cesti de cafea.
• O caramida pusa in rezervorul vasului de toaleta reduce consumul de apa cu 15% - 40%, circa doi litri la o folosire.
• Mai putin de 2% din rezerva de apa de pe Glob este de apa dulce.
• Spalarea manuala a vaselor necesita cu 37% mai putina apa decat daca se face cu masina de spalat vase.
• O stropitoare de gradina dintr-un sistem de irigare automat foloseste de doua ori mai multa apa intr-o ora decat o familie de patru persoane pe zi. • Un robinet defect (din care curge o picatura de apa pe secunda) pierde 25 de litri de apa pe zi, lucru care nu numai ca risipeste apa, dar si energia folosita pentru a epura acea cantitate de apa potabila.
Reciclare
• O cutie de aluminiu dispare natural in 100 de ani. Cojile de banane si cotoarele de mere dispar in 2 ani. Pungile din plastic dispar in aproape 30 de ani.
• Sticlele din plastic nu se biodegradeaza complet niciodata. Ele se descompun in granule care sunt mancate de diverse vietati ca pesti, pasari sau viermi si raman in stomacul loc pana cand acestea mor.
• Mucurile de tigara dispar in 2 ani, insa contin chimicale periculoase care afecteaza solul atunci cand se descompun.
• Energia economisita dintr-o singura sticla reciclata ar putea alimenta un televizor timp de 20 de minute sau un bec timp de 4 ore.
• Daca o familie obisnuita ar recicla toate recipientele din sticla folosite timp de un an, energia economisita ar putea alimenta televizorul lor circa 100 de ore.
• Hartia este reciclabila, dar un functionar obisnuit arunca la gunoi 55 - 70 de kilograme de hartie pe an. Americanii folosesc circa 4 milioane de tone de hartie pe an in birouri, destula cat sa se construiasca un zid de hartie inalt de 4 metri, de la New York pana in California.
• Este nevoie de 200 de ani pentru ca un scutec de unica folosinta sa se descompuna.
• Producerea de cutii de aluminiu, din materii prime, necesita cu 20% mai multa energie decat producerea acelorasi cutii, insa, prin reciclare.
• Producerea de otel din materiale reciclate economiseste 75% din energia folosita in producerea de otel din materii prime.
• Se estimeaza ca 4,5 trilioane de mucuri de tigara ajung in natura in fiecare an.
• O tona de chips-uri din cartofi intra in 12.000 de pungi pentru comercializare, ceea ce inseamna 12.000 de pungi goale de aruncat la gunoi.
• Fiecare sticla de 1,5 litri de Coca Cola reciclata economiseste destula energie pentru a alimenta un bec de 60 de wati timp de 6 ore.
• La reciclarea hartiei se foloseste mai putina energie si apa decat la fabricarea hartiei din materie prima.
• In perioada de 30 de luni in care un copil poarta scutece se folosesc 4.500 de scutece de unica folosinta sau 48 refolosibile. Diferenta se resimte in mediu.
• Recicland 1 kg de aluminiu se salveaza 8 kg de bauxita, 4 kg de chimicale si 14 kWh de electricitate.
• 200 de borcane de sticla sunt aruncate in fiecare secunda in Marea Britanie.
• Folia de aluminiu reciclata este folosita pentru a face componente pentru masini noi.
• Aproximativ 17 milioane de cartuse laser de imprimanta au fost reciclate in Europa in 2002, insemnand 6 milioane de litri de ulei virgin salvat, suficient pentru a umple 3 bazine olimpice.
• Cutiile si foliile din aluminiu reprezinta ca volum cam 2% din deseurile domestice, dar aproape 25% din deseurile reciclabile.
• Recipientele din sticla reprezinta, in medie, 9% din greutatea deseurilor menajere dintr-o casa, dar reprezinta peste 70% din greutatea ambalajelor reciclate din totalul deseurilor menajere.
• Pana la 90% din sticla noua poate fi facuta din sticla revalorificata, ceea ce ar economisi energie si materie prima.
• Ambalajele reprezinta 25%-35% din greutatea medie a unui cos de gunoi. Odata cu dezvoltarea rezistentei materia lelor si a tehnologiilor de productie s-a obtinut economisirea cantitatii de materie pentru fabricarea ambalajelor, insa nu a diminuat numarul acestora. In comparatie cu acum 50 de ani: - conservele sunt cu 50% mai usoare; - cutiile de iaurt sunt cu 60% mai usoare; - sticlele de lapte sunt cu 50% mai usoare; - pungile de plastic sunt cu 50% mai subtiri.
• Daca fiecare american si-ar recicla ziarul de duminica, in fiecare saptamana ar fi salvati 500.000 de copaci.
• Atat plasticul din care sunt confectionate brichetele, cat si butanul cu care se incarca sunt derivate din petrol; fumatorii care folosesc cutii de chibrituri in loc de brichete sunt mult mai prietenosi cu mediul, mai ales ca aceste cutii sunt facute din hartie reciclata.
• In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand cantitatea de materii prime se reducea vazand cu ochii, 33% din toata hartia folosita era reciclata. Dupa razboi, acest procent a scazut brusc.
• Reciclarea conservelor din aluminiu poate genera economii de pana la 95%, poate reduce costurile la import si poate determina cu 95% mai putine gaze cu efect de sera decat producerea lor din materii prime.
• In medie, o tona de deseuri reciclate costa 30 de dolari, trimiterea unei tone de deseuri la groapa de gunoi costa 50 de dolari, iar incinerarea unei tone de deseuri ajunge la 75 de dolari.
• Extragerea si transportul materiilor prime pentru producerea sticlei genereaza circa 175 de kilograme de deseuri la fiecare tona de sticla obtinuta. Daca jumatate din materiile prime necesare ar fi inlocuite cu sticla reciclata, cantitatea de deseuri s-ar putea reduce cu pana la 80%.
Deseuri
• Anual, intr-un cos de gunoi obisnuit se gaseste destula energie cat pentru a incalzi apa pentru a face 500 de bai, 3.500 de dusuri si pentru a tine tele vizorul aprins 5.000 de ore.
• In medie, fiecare persoana din Marea Britanie arunca saptamanal echivalentul in gunoi a greutatii sale corporale.
• La fiecare 8 luni, Marea Britanie produce deseuri cat pentru a umple intreg Lacul Windermere (cel mai mare lac din Anglia).
• In mai putin de doua ore, Marea Britanie produce destul gunoi cat sa umple cunoscuta Albert Hall.
• Fiecare gospodarie din Marea Britanie produce anual peste o tona de gunoi, cantitatea totala la nivel national ridicandu-se la 31 de milioane de tone in fiecare an.
• Cantitatea de deseuri produsa, intr-o zi, in Marea Britanie este suficienta pentru a umple Trafalgar Square.
• Daca toate dozele de aluminiu in care sunt ambalate bauturile comercializate in Marea Britanie ar fi reciclate, aceasta ar insemna ca numarul cosurilor de gunoi pline s-ar reduce cu 14 milioane intr-un an.
• In 2001 au fost reciclate 42% din cele 5 miliarde de doze aruncate la gunoi. O cifra satisfacatoare in comparatie cu procentul de 2% din 1998, insa tot au ramas 3 miliarde de doze care au ajuns in mod nenecesar la groapa de gunoi.
• In mod surprinzator, reciclarea aluminiului consuma doar 5% din energia care ar fi fost necesara pentru producerea aluminiului nou, si produce doar 5% din emisiile de CO2.
• In Marea Britanie 75% din dozele in care sunt ambalate bauturile sunt din aluminiu.
• O singura doza de aluminiu reciclata, prezerva destula energie cat sa asigure functionarea unui televizor pentru 3 ore.
• In Marea Britanie, intr-o actiune de curatare a plajelor, in 2003, s-au adunat peste 17.000 de mucuri de tigara. Sondajele arata ca gunoaiele lasate de turisti pe plaja s-au marit cu 99% fata de 1994
• 3.500 de cosuri de gunoi sunt aruncate in fiecare minut in Europa.
• Daca ati aduna tot gunoiul pe care il produceti intr-un an, acesta ar cantari de 10 ori mai mult decat dumneavoastra.
• Cantitatea de deseuri produsa, intr-o zi, in Marea Britanie este suficienta pentru a umple Trafalgar Square.
• 35%-40% din deseurile domestice provin de la primele 5 lanturi de supermarketuri.
• Aproximativ 1,3 milioane de cartuse sunt fabricate in Europa, in fiecare luna. Acestea, puse cap la cap, se intind de pana la 5 ori, pe distanta de la cea mai mare adancime a oceanului pana la suprafata si inapoi.
• Aeroporturile si companiile aeriene din SUA arunca in fiecare an o cantitate de cutii de aluminiu suficienta pentru construirea a 58 de avioane Boeing 747.
• Populatia Statelor Unite se debaraseaza, in fiecare an, de 16 miliarde de scutece, 1,6 miliarde de pixuri, 2 miliarde de lame de ras si 220 de milioane de anvelope.
• McDonald’s economiseste peste 30.000 de tone de ambalaje anual numai prin pomparea concentratului pentru sucuri direct din camionul furnizor in rezervoarele din restaurant.
• Daca mergi 2 kilometri de-a lungul unei sosele obisnuite din SUA poti sa vezi circa 1.500 de deseuri aruncate.
• Pungile din plastic si alte deseuri din acelasi material, aruncate in ocean, omoara 1.000.000 de exemplare din speciile de acvatice, in fiecare an.
• In medie, o tona de deseuri reciclate costa 30 de dolari, trimiterea unei tone de deseuri la groapa de gunoi costa 50 de dolari, iar incinerarea unei tone de deseuri ajunge la 75 de dolari.
• Un american genereaza si arunca la gunoi de 9 ori mai multe deseuri decat o persoana din Africa. Mai mult, americanii genereaza de trei ori mai mult gunoi decat oamenii din tarile dezvoltate, cu standarde de viata asemanatoare.
• In fiecare an, in UK se folosesc 13 miliarde de conserve de aluminiu. Daca ar fi puse cap la cap, ar putea trasa distanta de la Pamant la Luna, de trei ori.
• In momentul in care cititi aceasta fraza, in SUA se produc peste 50.000 de cutii din aluminiu.
• Aeroporturile si companiile aeriene din SUA arunca in fiecare an o cantitate de cutii de aluminiu suficienta pentru construirea a 58 de avioane Boeing 747.
• Pungile din plastic si alte deseuri din acelasi material, aruncate in ocean, omoara 1.000.000 de exemplare din speciile de acvatice, in fiecare an.
Energie
• Un monitor PC lasat aprins toata noaptea foloseste energia electrica suficienta pentru a imprima cu laser 800 de pagini A4.
• Daca fiecare casa din Marea Britanie ar monta macar un bec care economiseste curent electric, s-ar economisi destula energie electrica pentru a alimenta 3 milioane de case timp de 1 an.
• 25% din populatie foloseste 80% din energia electrica disponibila.
• Un bec care economiseste curent electric reduce consumul de electricitate cu 80% fata de un bec normal.
• TV-ul, imprimanta, computerul sau orice alt aparat electronic lasat in stand-by consuma intre 40% si 70% din energia pe care ar consuma-o daca ar fi aprins, ceea ce inseamna o cheltuiala inutila in plus si o risipa de energie.
• O masina de spalat isi reduce consumul de electricitate cu o treime daca spala la 40 de grade C in loc de 60 de grade C.
• 50% din energia folosita de incarcatoarele de telefoane mobile este risipita prin lasarea acestora in priza fara ca telefonul sa fie conectat la ele.
• Casele izolate termic necesita mai putina caldura pe timp de iarna. Peretii neizolati fac sa se piarda 35% din caldura, in timp ce alte 25 de procente se pierd din cauza unui acoperis neizolat.
• Reducerea temperaturii cu doar un grad Celsius poate micsora factura la caldura cu 10%.
• Se estimeaza ca daca ar fi revalorificat 30% din consumul curent de termoplastice din Marea
Britanie, pentru a substitui materia prima virgina, ar fi realizate economii substantiale de energie, iar
emisiile de dioxid de carbon ar fi reduse cu aproape 3 milioane de tone pe an.
• Sapte din zece excursii in Marea Britanie sunt facute cu masina.
• In Marea Britanie, la ora de varf, 8.50, aproape una din cinci masini transporta copii catre scoala.
• Proportia copiilor intre 5 si 16 ani care se duc la scoala cu masina a crescut de la 16% in 1985/6 la 28% in 1996/8, in timp ce utilizarea bicicletei in transport a scazut de la 4% la 1%, iar mersul pe jos a devenit mai putin frecvent, scazand de la 59% la 49% in preferintele britanicilor.
• Doar 110 colegii din Statele Unite sunt construite respectand principiul eficientei energetice.
Poluare atmosferica
• O masina obisnuita produce intr-un an 3 tone de dioxid de carbon care se evapora in atmosfera
• In trafic greoi, nivelul de poluare este de 2 - 3 ori mai mare inauntrul masinii decat in afara ei.
• In Londra circula 40.000 de masini pe ora in timpul zilei.
• Peste 20.000 de tone de gunoi sunt aruncate anual in Marea Nordului. 70% se depun pe fundul marii.
• O tona de plastic inseamna 20.000 de sticle de 2 litri sau 120.000 de pungi.
• Este nevoie de 1,5 litri de ulei pentru a face un cartus de imprimanta.
• Cerneala de imprimanta costa mai mult decat combustibilul pentru navele spatiale sau sampania veche.
• Folosirea, o ora, a unei masini electrice de tuns iarba polueaza cat o masina care parcurge 563 de kilometri.
• Formatia de rock Guster’s a reusit sa-si reduca emisiile cu 45 de tone anul trecut prin alimentarea autocarului propriu cu biocombustibil.
• In SUA, o nunta si o luna de miere polueaza aerul cu 9 pana la 16 tone de dioxid de carbon.
• Folosirea zilnica a produselor cosmetice expune femeile la peste 200 de chimicale. Doar 10 procente din ingredientele produselor de infrumusetare au fost catalogate ca fiind nedaunatoare.
• Mazda Motor Corporation ii recompenseaza pe angajatii din Japonia cu 12 dolari pe luna daca vin la serviciu pe jos.
• Reducerea numarului de masini dintr-un oras cu 5% pana la 10% poate minimiza intarzierile provocate de un trafic sufocant cu 10% pana la 30%.
• O calatorie transatlantica cu avionul genereaza la fel de multe emisii de gaze cu efect de sera ca si o masina condusa timp de un an.
• Barbatii care traiesc in zone poluate sunt mult mai predispus i la calvitie, sprdeosebire de cei care locuiesc in regiuni cu o atmosfera curata.
• Folosirea, o ora, a unei masini electrice de tuns iarba polueaza cat o masina care parcurge 563 de kilometri.
Daca utilajele electrice sunt mai rele decat cele conventionale ce este ecologic?
